Interviuri cu cele doua coordonatoare ale colectiei „Studii romanesti“ de la Polirom Romania – eterna tara a deficitului democratic

Razvan Chiruta

Editura Polirom a lansat in aceasta vara colectia „Studii romanesti“, care doreste sa reuneasca, printre altele, volume scrise de profesori si specialisti din strainatate pasionati de cultura romaneasca. Majoritatea lucrarilor, traduceri ale unor carti publicate la edituri din afara tarii, dar si volume redactate direct in limba romana, vor fi furnizate de membrii Societatii de Studii Romanesti (SRS), o organizatie cu patru decenii de existenta in Occident. Coordonatoarele colectiei sunt Lavinia Stan (sefa Departamentului de Stiinte politice al Universitatii „St. Francis Xavier“ din Canada si presedintele SRS) si Irina Livezeanu (profesor de istorie in cadrul Universitatii Pittsburgh din SUA).

Lavinia Stan: Romania pare desprinsa din cartea privind „familismul amoral“

CV-ul dumneavoastra este impresionant, sunteti implicata in foarte multe activitati. Cum de ati acceptat sa coordonati colectia „Studii Romanesti“ de la Polirom?

Colectia reprezinta unul dintre programele prioritare ale Societatii de Studii Romanesti, a carei presedinta sunt. Societatea a fost infiintata in anul 1973 de un grup de profesori si studenti americani pentru care Romania prezenta un interes deosebit – printre ei numarandu-se Jim Augerot, dar si Mircea Eliade. De la inceput, deci, Societatea a reunit atat romani refugiati in strainatate, cat si occidentali atrasi de exotismul acestei tari aflate la portile Occidentului. Editura Polirom este partenera a Societatii de Studii Romanesti in lansarea acestei colectii extrem de oportune. Este o onoare pentru mine sa fiu implicata in acest proiect care sper sa aduca o serie de volume de inalta tinuta intelectuala si rigurozitate metodologica in atentia publicului romanesc, in special a celui universitar. Desfasor multe alte activitati in parteneriat cu alte edituri din afara Romaniei, insa colaborarea la aceasta colectie cu Editura Polirom si istoricul Irina Livezeanu imi da o satisfactie deosebita!

Cat de mare mai este in Occident interesul pentru cultura din Romania?

Colectia a fost constituita intr-un moment foarte oportun, cand Societatea noastra a castigat un numar impresionant de noi membri ce studiaza si predau in numeroase universitati din Romania, Moldova si strainatate. Speram ca in timp sa atragem si mai multi profesori si studenti pasionati de diferite aspecte ale culturii romanesti. Interesul pentru acest gen de studii ramane ridicat, nu numai pentru ca aceasta tara continua sa reprezinte un caz aparte in regiune, dar si pentru ca o noua generatie de analisti s-a ridicat recent. In primul rand, este de notorietate faptul ca Romania inca ocupa o pozitie unica, de neinvidiat, in ceea ce priveste ineficienta guvernamentala, clientelismul si nepotismul politic, polarizarea si fragmentarea excesive, discrepantele sociale, deficientele din sistemul de sanatate, apatia electorala sau partizanatul inutil, ca sa amintim doar unele aspecte. In multe privinte, Romania pare a fi desprinsa din cartea lui Edward Banfield privind „familismul amoral“ si lipsa acuta de capital social, identificate de el in anii ’50 in comunitatile italiene de langa Bari, in Puglia. In Romania, toate aceste tare tin primele pagini ale ziarelor aproape in fiecare zi, indicand un serios deficit democratic local. De ce procesele politice raman atat de contorsionate si risipitoare de energii, care este contributia factorilor de decizie politica si a electoratului larg la aceasta stare de fapt, care sunt efectele de lunga durata si care ar putea fi eventualele remedii – toate aceste intrebari transforma Romania intr-un caz interesant de analiza politica, sociologica, economica si culturala. Numarul de carti, studii si articole publicate pe aceste teme dovedeste tocmai acest interes constant. In al doilea rand, in ultimii ani s-a ridicat o noua generatie, formata din profesori universitari si specialisti guvernamentali care si-au inceput carierele in ultimii zece ani in Romania sau in afara ei. Analizele care ating probleme relevante studiilor romanesti s-au multiplicat, iar multe dintre aceste contributii sunt semnate de membri ai noii generatii. Colectia lansata de Societatea noastra, in colaborare cu Editura Polirom, incearca sa faca disponibile publicului romanesc unele dintre aceste studii, cele care consideram ca se remarca prin excelenta.

Colectia foloseste ca „metoda de evaluare blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai inalta calitate, redactate intr-un stil accesibil“, dupa cum se precizeaza in prezentarea acesteia. Ce inseamna concret respectiva metoda de evaluare, in termeni pe intelesul cititorului nespecialist?

Calitatea manuscriselor selectate este evaluata printr-un proces foarte similar – as putea spune chiar identic – celui folosit de colectiile propuse de edituri de circulatie internationala din strainatate. Autorii pun la dispozitia editorilor colectiei fie manuscrisul complet, fie un capitol in forma finala insotit de o propunere detaliata care prezinta argumentul principal al volumului, contributia sa la literatura deja existenta, avantajele fata de alte studii similare publicate recent, alaturi de o explicatie privind audienta careia i se adreseaza. Sa nu uitam ca, in cele mai multe cazuri, manuscrisele pe care colectia noastra le are in vedere sunt traduceri in limba romana ale unor volume deja publicate de edituri de prestigiu international. De aceea, dosarul inaintat de autori catre editorii colectiei deseori include si recenzii (sau extrase din acestea) publicate in reviste de specialitate. Ambitia noastra este sa aducem in fata publicului romanesc titluri apreciate de o comunitate academica mai larga decat cea strict din Romania. In multe privinte, aceasta comunitate internationala este mai exigenta – asta pentru ca, de exemplu, universitarii romani considera normal sa discute cazul Romaniei, insa acest lucru nu se intampla in strainatate, unde selectarea Romaniei trebuie sa fie „vanduta“ drept o operatiune interesanta teoretic si riguroasa metodologic. Acest argument nu este usor de construit atunci cand Romania este cantarita in comparatie cu alte tari, unde accesul la informatie poate este mai lesnicios, limba mai accesibila si analizele deja existente mai bogate. Aceasta perspectiva te obliga sa pui sub semnul intrebarii locurile comune si afirmatiile larg acceptate si uneori sa le recunosti ca nefondate.

De ce ati ales, pentru primul volum publicat in cadrul colectiei, cartea lui Roland Clark Sfanta tinerete legionara. Activismul fascist in Romania interbelica?

Desi oarecum intamplatoare, selectia s-a dovedit de bun augur. Colectia a fost lansata anul acesta cu doua titluri publicate aproape simultan. Traducerea cartii lui Roland Clark a fost trimisa prima la tipar, de aceea a aparut inaintea cartii celuilalt istoric, Vladimir Solonari. Ne bucuram ca studiul semnat de tanarul istoric Clark, o analiza de mare rigoare si finete, a lansat colectia noastra pe piata romaneasca. Speram ca titlurile publicate in viitor se vor ridica la aceeasi inaltime si vor oferi publicului romanesc exemple de analiza de prima mana, fondata pe perspective si teorii considerate a fi de ultima ora pe plan international.

Colectia „se adreseaza specialistilor, dar si publicului larg interesat de istoria si cultura romana“. Care este linia de echilibru pentru a ajunge la cele doua categorii de public? Va intreb pornind de la prejudecata ca ceea ce ii atrage pe specialisti poate sa nu fie suficient de atractiv pentru publicul larg.

Volumul lui Clark exemplifica poate cel mai stralucit modul in care vrem sa echilibram aceste doua deziderate. Colectia ramane pana la urma academica, dar ea se adreseaza unui public mai larg decat cel format strict din specialistii domeniului in care titlurile s-ar incadra formal ca modalitate de abordare teoretica. Nu vom publica nuvele, volume vulgarizatoare sau manuale, dar nici teze de doctorat pedante sau texte scrise intr-un jargon impenetrabil, ale caror argumente pot fi doar ghicite, niciodata evaluate cu adevarat. Volumul cu care colectia a debutat anul acesta demonstreaza cu claritate faptul ca o cale de mijloc poate fi gasita, fara a periclita in vreun fel integritatea si acuitatea argumentului. In multe privinte, diferenta dintre publicul larg si cel academic tine intr-adevar de prejudecata mai mult decat de realitate. Granitele dintre cele doua grupuri sunt mult mai fluide decat se sugereaza deseori. Si dumneavoastra, si eu facem parte din publicul larg, atunci cand rasfoim o carte de sociologie, spre exemplu. Autorul trebuie sa-si prezinte mesajul, argumentul intr-un stil clar si inteligibil si pentru cei mai putin familiarizati cu cadrele teoretice folosite in acel domeniu. Altfel nu il vom intelege. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa scrie pentru roboti sau pentru un public neversat si sa prezinte un argument ce ignora nevoia de rigurozitate in organizare, structura, interpretare si metodologie. Daca ne pierdem in publicul larg atunci cand citim carti scrise de alti specialisti, suntem experti in domeniile noastre. Personal, nu stiu nici un politolog care doreste sa se adreseze numai unui public limitat – cele mai bune carti in domeniul meu sunt scrise intr-un limbaj accesibil, dar nu simplificator. Fondul si forma merg mana in mana, din punctul meu de vedere, amandoua fiind importante.

Read all at: http://www.suplimentuldecultura.ro/index.php/continutArticolNrIdent/Interviu/10769

Advertisements