Ziarul de Iasi, 22 iulie 2010.

Lavinia Stan

Curtea Constitutionala (CC) a declarat Legea lustratiei drept neconstitutionala si, recent, a publicat pe site-ul propriu motivatia deciziei. Acest document il comentez aici.

Curtea Constitutionala afirma ca Legea lustratiei a fost aprobata prea tirziu, acum, la peste doua decenii de la caderea comunismului. Este adevarat, insa nu este prima lege de acest fel si pe aceasta tema inregistrata la Parlament. Din pacate, lipsa de vointa politica si opozitia venita din partea inclusiv a puterii judecatoresti au facut din Romania, daca nu o exceptie in spatiul est-european, cel putin un caz cit se poate de paradoxal. Atit prin natura regimului comunist (de esenta stalinista pina la final), cit si prin modul de efectuare a schimbarii de regim (revolutie singeroasa), Romania avea nevoie de decomunizare in ritm sustinut. Nu a fost sa fie asa.

In justitia de tranzitie, Ruti Teitel, Cynthia Horne si James McAdams au spus de mai multe ori ca in unele tari est-europene reforma postcomunista si procesul justitiei de tranzitie au fost deturnate de puterea judecatoreasca, cind de fapt procesul este unul eminamente politic. In Romania, Curtea Constitutionala (CC) a ajuns sa decida chestiuni de esenta pur politica, ce ar trebui sa fie rezolvate de catre partidele din Parlament prin negocieri politice si dezbateri. Insa o dovada a faptului ca partidele una zic si alta fac este ca decizii cheie privind decomunizarea sint solutionate nu politic, ci de CC. Acesta ar fi un argument: justitia da decizii pe probleme care in multe alte tari postcomuniste au fost solutionate de catre clasa politica. Abdicarea clasei politice romanesti in fata unei puteri judecatoresti care-si trage esenta dintr-un sistem de represiune pe care nu l-a repudiat complet este cel putin rusinoasa. Astfel, Romania este mai aproape de Balcani decit de Europa Centrala sau tarile baltice.

Motivatia CC invoca decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in cazul tarilor baltice. Totusi tranzitia Lituaniei si Letoniei, pe de o parte, si a Romaniei, pe de alta, au fost complet diferite. In tarile baltice, lustratia a avut o pronuntata componenta etnica (Zdanoka este lidera unui partid politic ce promoveaza drepturile vorbitorilor de limba rusa) ce a lipsit Romaniei. Atunci cind sint luate in considerare deciziile CEDO, nu trebuie sa se uite totusi ca si CEDO este o institutie pronuntat politica. Decizia in cazul Partidului Nepeceristilor demonstreaza slabiciunea vestica pentru stinga politica. Nazismul o fi fost el rau, dar comunismul nu este chiar atit de rau ca sa-i aplici aceleasi standarde politice si legale. Este chiar trist.

Argumentul ca legea lustratiei restringe in mod neconstitutional dreptul de a fi ales a fost folosit si in alte tari. Dar, asa cum se mentioneaza si in motivatia CC, CEDO a admis ca un stat poate recurge la „masuri specifice” pentru a garanta stabilitatea si eficienta unui sistem democratic. Or, lustratia se incadreaza foarte bine in grupa acelor „masuri specifice” de limitare a anumitor drepturi pe durata limitata, permise de Constitutie. Vad aici, de fapt, un bun argument in favoarea unui program moderat de lustratie.

Argumentul ca decembrie 1999 este data limita pina la care lustratia trebuia sa se fi aplicat, pentru ca democratia s-ar fi consolidat pina atunci, este problematic. Nu prea este cazul Romaniei, care se situeaza in urma mediei regionale. Tocmai pentru ca timp de 20 de ani tranzitia Romaniei a stagnat – tara fiind cunoscuta ca si-a perpetuat, nu si-a inlocuit elitele (am asistat la elite reproduction, nu la elite replacement), iar aceste elite paraziteaza statul fara rusine – Legea lustratiei se impune.

Mi se pare hilar ca motivatia CC sustine ca persoanele potential lustrabile nu au savirsit „acte concrete de rasturnare a regimului democratic”. Iliescu si toti cei care au organizat si incurajat nu numai mineriada din 1990, ci si celelalte mineriade sint cazurile concrete de care CC uita. Exista si alti fosti stabi comunisti, acum parlamentari, care actioneaza impotriva lustratiei.

Romania probabil ca ar trebui sa ia ca model o lege de lustratie moderata, precum cea poloneza din 1997 sau cea maghiara din 1994. In plus, masurile ar trebui sa fie dublate de efortul de a avea procese penale contra oficialilor comunisti si securistilor pentru ca au incalcat legislatia comunista. Romania sta foarte prost si la acest capitol – mult mai prost decit tarile Europei Centrale si tarile baltice. Judecatorii ar trebui sa vada cum au aplicat decidentii comunisti principiul proportionalitatii cind au batut, maltratat, omorit, infometat.

Articolul este disponibil si la: http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/problema-lustratiei-cind-justitia-decide-in-locul-politicului~ni6hqq.

Advertisements